„Pentru mine trainingul acesta a insemnat o buna oportunitate de a dobandi noi cunostinte privind etapele procesului de vanzare, identificarea nevoilor, gestionare obiectiilor si finalizarea. Am fost placut impresionat de interactivitatea cursului si de posibilitatea de a ne da feedback unul altuia. Un alt plus al acestui training consider ca a fost caracterul pronuntat aplicativ, prin studiile de caz si jocurile de rol efectuate dupa fiecare subcapitol. In concluzie, o experienta reusita si un profesor demn de toata lauda prin expertiza si deschiderea de care a dat dovada. Toata stima, Dorin!”
Alexandru Hanga, consultant turism TUI

„Cursul de vanzari prin telefon a fost o experienta placuta, care ne-a ajutat pe toti sa ne cunoastem mai bine. Mi-a placut ca a fost foarte practic, si tu ai procedat cum ar trebui sa proceam si noi cu clientii – ne-ai pus pe noi in prim-plan si ne-ai facut sa ne simtim importanti. Cu siguranta voi deveni mai bun si vreau sa iti multumesc pentru sprijinul acordat.
Sper sa ne vedem si la alte cursuri!“
Dragos Hobjila, consultant turism TUI

„O experienta extrem de benefica. Mi-am dat seama ca, functia de consultant in turism nu presupune doar a intreba clientul cateva detalii tehnice, ci este ceva mult mai profund. Trebuie sa creezi o legatura emotionala intre tine si client, sa afli cum viseaza omul vacanta sa, ca este bine sa zambesti in timp ce vorbesti la telefon, sa-i transmiti clientului o stare de bine si increderea ca nu greseste atunci cand este deschis cu tine. Totodata, caracterisiticile limbajului non-verbal sunt importante. Desi noi nu le folosim destul de des, avand in vedere ca in majoritatea cazurilor vorbim cu clientii la telefon, de cele mai multe ori ne ridicam in picioare cand vorbim la telefon. Tonalitatea, intonatia vocii este, iarasi, foarte importanta.“
Ana Purcaru, consultant turism TUI

„Acest training a insemnat o mare oportunitate de crestere profesionala. Consider ca o sa ma ajute extrem de mult pe viitor pentru a munci eficient. Sunt convinsa ca aceasta experienta ma va ajuta sa imi cresc vanzarile cum mi-am propus.“
Andreea Bucur, consultant turism TUI

„Personal, cred ca mi-am dat seama de modul eronat in care incercam sa comunic cu clientii, fiind mai orientata catre intrebarea in sine decat catre raspunsul clientului. Nu incercam sa stabilesc o relatie cu clientul si nici nu eram focusata pe convingere (nefiind foarte incisiva), lasand de cele mai multe ori clientul sa se decida. A fost bine ca am reusit sa vad cum reactioneaza si alti colegi in momentul interviului de consultanta. Exercitiile au fost de foarte mare ajutor.
Va multumesc inca odata pentru ajutorul acordat si pentru modul in care ati gestionat si micile neintelegeri dintre noi.“
Catalina Avram, consultant turism TUI

„Cursul mi-a placut pentru ca a fost interactiv si totul s-a bazat pe exercitii si exemple si sper sa imi intre in obisnuinta cat mai repede tehnicile predate. “
Ana-Maria Nastase, consultant turism TUI

“Iti multumesc/multumim pentru tot ceea ce ne-ai invatat, a fost o mare placere sa petrecem 2 zile alaturi de tine. Sunt sigur ca aceste metode ne vor ajuta sa devenim mai buni in munca noastra.”
Robert Stan, Manager Agentie Online TUI

Result promovează inovaţia cu scopul de a crea un avantaj competitiv business-ului dumneavoastră.
Capitalize your business excellence.
Cu bine!

Result Development organizează în data de 14 mai 2013, de la ora 17:00, în parteneriat cu Librăria Bastilia, evenimentul Managementul valorilor: aplicaţii în resurse umane.

Evenimentul vizează prezentarea şi dezbaterea rezultatelor studiului şi prezentarea soluţiilor de creştere a performanţei companiei prin managementul valorilor angajaţilor.

Studiul va fi prezentat de către Dorin Bodea, manager general Result Development şi comentat de invitaţii: Monica Vijeu, manager resurse umane JTI România, Janina Rădulescu, organizational development coordinator Coca-Cola HBC România, Vintilă Mihăilescu, sociolog şi antropolog, Dragoş Anastasiu, preşedinte Eurolines şi Vlad Bog, director resurse umane Microsoft România.

Evenimentul se va desfăşura în data de 14 mai la Librăria Bastilia (P-ţa Romană 5), între orele 17:00-19:30, în mansardă.
Evenimentul este dedicat managerilor şi specialistilor în resurse umane.
Participarea se face în baza invitaţiilor emise de noi.

Care sunt valorile centrale împărtăşite de majoritatea angajaţilor români?
Care sunt valorile ideale ale celor mai mulţi angajaţi români?
Care sunt valorile structurale, latente ale angajaţilor români?

Realizat de compania Result Development, studiul vorbeşte despre valorile angajaţilor români şi a fost realizat în perioada noiembrie 2011 – iulie 2012, analizând răspunsurile a 1481 de participanţi din toată ţara, peste 90% fiind cu studii superioare şi peste 80% având statut de angajaţi.

Noutatea cercetării constă în analiza valorilor centrale, structurale şi ideale ale angajaţilor români şi explicarea surselor motivaţionale şi a modelelor comportamentale pe care le generează. Vom discuta despre valorile împărtăşite de angajaţii români, despre ce îi motivează şi ce-i nemulţumeşte. Vom descoperi care sunt criteriile de care ţin cont angajaţii români în deciziile lor.

Inovaţia cercetării:
Au fost investigate 40 de valori structurate în următoarele 5 grupe: valori de realizare prin muncă; valori de relaţionare (privind lucrul cu ceilalţi); valori privind evoluţia, progresul; valori personale; valori morale. Metoda de cercetare a constat în evaluarea celor 40 de valori atât la propria persoană, cât şi la români, în general.

Pentru confirmări:
Cristina MITU
Event Manager
cristina.mitu@result.ro
www.result.ro/studiu
0740 314 033

Temele propuse sunt următoarele:

I. Care sunt valorile împărtăşite de angajaţii nostri?
Studiul valorilor angajaţilor companiei dumneavoastră

II. Cum să creştem productivitatea angajaţilor nostri?
Programe de workshop-uri dedicate managerilor

III. Cum să înţelegem clientul şi consumatorul român?
Programe de training şi workshop dedicate specialiştilor în vânzări şi marketing

Programele de workshop vor fi dezvoltate în format in-house şi vor fi susţinute într-o manieră inedită de către Dorin Bodea, Senior Consultant Result Development şi Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Prezentarea studiului şi a workshopurilor:

Pentru mai multe detalii, aşteptăm să ne contactaţi!
Cristina Mitu
Consultant & PR Manager
cristina.mitu@result.ro
Mobil: +40 740 314 033

Care ne (mai) sunt valorile? Iată o întrebare ce pare să-i frământe pe toţii românii, de la începuturile contrucţiei naţionale, ce-i drept, dar parcă mai intens şi mai dramatic în ultimii ani. O întrebare ce se acutizează pretutindeni când o societate traverseză o criză identitară, […] cum se exprima plastic Aurora Liiceanu […] identitatea este ca măseaua, şimţi că o ai doar când te doare. Vintilă Mihăilescu, în prefaţa volumului Valorile angajaţilor români.

Acest studiu ne prezintă valorile noastre actuale. Fie că ne plac sau nu, ele sunt un factor important în deciziile pe care le luăm zi de zi. Trebuie să ne ştim valorile aşa cum sunt ele şi să le acceptăm. Şi mai ales pe cele ale semenilor nostri. Iar una dintre soluţii poate avea la bază o comunicare autentică.

În contextual actual, afirma Adriana Săftoiu, comunicarea una dintre cele mai mari probleme. Iar pentru a face o schimbare, trebuie să plecăm mai întâi de la noi, să avem răbdare să ne cunoaştem şi să-i cunoaştem şi pe cei apropiaţi. În primul rând ar fi ideal să ne cunoaştem punctele noastre forte, punctele noastre slabe şi să le acceptăm. Cu cât vom avea o imagine mai clară asupra noastră cu atât mai mult vom putea să apreciem calităţile celor din jurul nostru.

Există încă o discrepanţă între evaluarea pe care ne-o facem noi, în care abundă autosuficienţa şi alunecarea în superlative, cum se poate vedea la serbările şcolare şi universitare, în rapoartele de activitate ale institutelor de cercetare etc şi evaluările venite de la factorii europeni şi internaţionali, care ne plasează pe ultimele locuri. Solomon Marcus

Rezultatele cercetării:
Valorile centrale ale angajaţilor români, împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia.
Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă. Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”.

Valorile ideale ale angajaţilor români, care stabilesc coordonatele a ceea ce este dezirabil pentru marea majoritate dintre ei, sunt: confidenţialitatea, onestitatea, excelenţa, schimbarea şi dezvoltarea profesională şi personală.
Valorile ideale reprezintă scopurile finale imaginate de majoritatea angajaţilor români, reprezentând „nordul pe busola” acestora.

Valorile structurale, latente ale angajaţilor români, care le explică şi le influenţează în cea mai mare măsură pe toate celelalte, sunt: excelenţa şi perfecţionismul, onestitatea şi integritatea, afilierea şi interdependenţa, puterea şi faima, aventura şi experimentarea.
Valorile structurale ne dezvăluie că munca şi moralitatea sunt printre cele mai puţin preţuite grupe de valori de către angajaţii români deşi au rolul esenţial în structurarea întregului sistem de valori al acestora. Valorile structurale ne indică faptul că majoritatea angajaţilor români intuiesc ceea ce au de făcut.

Concluziile cercetării:
Principalele concluzii ale studiului despre valorile angajaţilor români ne invită să reflectăm la următoarele trei teme:
1. Sistemul de valori al majorităţii angajaţilor români este dominat de sine şi de material. Exprimarea şi realizarea sinelui sunt valorile fundamentale, care definesc o realitate culturală cu reguli specifice, o cultură a prezentului, a importanţei formei, a competiţiei, a obţinerii de succes rapid şi uşor. Succesul este imaginat de către majoritatea angajaţilor români prin valorile centrale.
2. Diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români (dintre modul în care se evaluează angajaţii români pe sine şi modul în care îi evaluează pe ceilalţi români) explică un blocaj de colaborare, de a construi ceva împreună;
3. Împărtăşirea scăzută a valorilor de realizare prin muncă şi a celor morale poate explica în bună măsură problemele legate de performanţă, cultura muncii angajaţilor români, concepţia acestora cu privire la muncă şi la obţinerea de rezultate prin muncă.

Studiul Valorile angajaţilor români a fost realizat de compania de consultanţă şi training Result Development în perioada 2011-2012 pe un eşantion de 1481 de participanţi din toată ţara (peste 92% fiind cu studii superioare şi peste 80% cu statut de angajaţi).

Evenimentele se vor desfăşura la:
Librăria Cărtureşti, 15 aprilie 2013, orele 19:00-20:30;
Invitaţi speciali: Adriana Săftoiu, Solomon Marcus şi Vintilă Mihăilescu

Librăria Bastilia, 14 mai 2013, orele 17:00-18:30;
Invitaţi speciali: Dragoş Anastasiu, Marta Uşurelu şi Vintilă Mihăilescu

Clubul Ţăranului Român, 28 mai 2013, orele 17:00-18:30
Invitaţi speciali: Toader Paleologu, Dragoş Anastasiu şi Vintilă Mihăilescu

Lucrarea Valorile angajaţilor români este o oportunitate de dezvoltare personală pentru fiecare dintre noi, cunoscând şi conştientizând sistemul nostru de valori şi dorindu-ne să fim mai performanţi în relaţiile cu ceilalţi, mai eficienţi în ceea ce facem şi în propriul nostru comportament.

Care sunt valorile centrale împărtăşite de majoritatea angajaţilor români?
Care sunt valorile ideale ale celor mai mulţi angajaţi români?
Care sunt valorile structurale, latente ale angajaţilor români?

Realizat de compania Result Development, studiul vorbeşte despre valorile angajaţilor români şi a fost realizat în perioada noiembrie 2011 – iulie 2012, analizând răspunsurile a 1481 de participanţi din toată ţara, peste 90% fiind cu studii superioare şi peste 80% având statut de angajaţi.

Noutatea cercetării constă în analiza valorilor centrale, structurale şi ideale ale angajaţilor români şi explicarea surselor motivaţionale şi a modelelor comportamentale pe care le generează. Vom discuta despre valorile împărtăşite de români, despre ce îi motivează şi ce-i nemulţumeşte. Vom descoperi care sunt criteriile de care ţin românii cont în deciziile lor.

Inovaţia cercetării:
Au fost investigate 40 de valori structurate în următoarele 5 grupe: valori de realizare prin muncă; valori de relaţionare (privind lucrul cu ceilalţi); valori privind evoluţia, progresul; valori personale; valori morale. Metoda de cercetare a constat în evaluarea celor 40 de valori atât la propria persoană, cât şi la români, în general.

Pentru confirmări:
Cristina MITU
Event Manager
cristina.mitu@result.ro
0740 314 033
www.result.ro/studiu

„Dorin ne oferă un studiu riguros al valorilor românilor, fiecare dintre ele analizată şi însoţită de un profil psihologic. Diferenţele dintre valorile centrale şi cele ideale sunt explicate foarte clar, iar implicaţiile lor sociale şi interpersonale sunt ilustrate adecvat, ajutându-ne astfel să înţelegem multe fenomene are societăţii româneşti.
Daniel Necula, Manager, Hewlett-Packard

„Îl cunosc pe Dorin de mult timp şi am colaborat împreună la diverse proiecte în care mi-a acordat consultanţă, cu rezultate ulterioare optime pentru activitatea companiei pe care o reprezint. Prin cartea Valorile angajaţilor români, Dorin realizează un amplu studiu asupra coordonatelor culturale şi morale ale angajaţilor de pe teritoriul României.
Este rezultatul experienţei sale îndelungate şi al laborioaselor cercetări de piaţă bazate pe chestionare minuţios şi riguros întocmite. Cartea sa este dovada nu numai a pregătirii sale profesionale excelente dar şi a felului său de fi – încăpăţânat în a-şi atinge obiectivele, dar plin de bun-simţ, perseverent şi totodată diplomat. Rezultatele studiului concretizat în această carte sunt extrem de clar explicate şi analizare. Conexiunile şi interpretările făcute sunt uneori surprinzătoare . Este, cu siguranţă, o carte care merită citită şi păstrată spre consultare şi care încearcă şi reuşeşte să redea imaginea unui segment important al societăţii româneşti – angajaţii – din perspectiva perioadei actuale.“
Virgiliu DICEA, Director General, CANDY HOOVER ROMÂNIA

„Definiţia cuvântului «valoare» ocupă peste 20 de rânduri în dicţionar. DEX-ul explică sensul «valorii», pe înţelesul fiecăruia, din nenumărate perspective. Fără să ne dăm seama, folosim, uneori până la golirea de sens, acest cuvânt. Cel mai des, alegem definiţia de «importanţă, însemnătate, toate calităţile care fac ca un lucru să devină bun, căutat şi apreciat». Dar care sunt aceste calităţi?
Într-o companie de succes, colaboratorii au la dispoziţie un set de valori întocmit după o serie de criterii, fie ele aşteptări, nevoi, clienţi, poziţie în piaţă, industrie etc. Aceiaşi angajaţi au şi un set de valori proprii, un produs al educaţiei ori poate al experienţei de viaţă. Cheia succesului este ca aceste două seturi să fie aliniate – valorile organizaţiei să se identifice (poate sper prea mult!) sau măcar să rezoneze cu cele ale colaboratorilor săi, de la bun început sau de la un moment dat. Până astăzi, nu aveam nicio idee despre cum stau lucrurile în realitate cu valorile angajaţilor români. Da, aveam o bănuială, o percepţie, o convingere intimă. Dar care este realitatea? Măcar pentru 1500 de angajaţi români, studiul acesta, care stă la baza cărţii lui Dorin Bodea, oferă un răspuns. După nouă luni de culegere de informaţii şi de analiză, începem să vedem la ce valori se raportează colaboratorii noştri, ce anume îi motivează şi ce anume nu îi interesează decât într-o măsură infimă. Rezultatul va fi poate surprinzător pentru mulţi dintre dumneavoastră (cam cum a fost şi lectura anteriorului volum publicat de Dorin Bodea, Românii, un viitor previzibil?). Există oare o distanţă între valorile proprii şi cele pe care le împărtăşesc CEILALŢI ? Găsim în rezultatul studiului răspunsul la întrebarea «De ce nouă ne merge mai prost decât altor popoare»? Cartea de faţă trebuie obligatoriu citită de cât mai mulţi români şi în special de lideri, pentru a-şi înţelege mai bine echipele cu care lucrează. Cred sincer că va deveni o carte de referinţă în Romania.“
Dragoş Anastasiu, preşedinte Eurolines Grup

„Analizând retrospectiv ultimii 100 de ani, constatăm că românii nu sunt un popor previzibil, ci – dimpotrivă – poate unul dintre cele mai imprevizibile popoare din Europa. «Să privim spre viitor!» ne îndeamnă Dorin Bodea, în a cărui carte pot recunoaşte multe dintre valorile şi caracteristicile comportamentale ale oamenilor cu care am interacţionat în diverse colectivităţi sau pur si simplu pe stradă. Mă intrigă evoluţia «sinelui românesc» şi studiul oferă din abundenţă argumente ştiinţifice, date statistice, referinţe privind contextul geografic şi istoric, o interpretare lucidă şi obiectivă a ceea ce ne caracterizează. Însă şi mai important este că ne oferă un instrument preţios în tentativa de-a ne construi viitorul… unul puţin mai bun şi poate mai previzibil.“
Cătălin Velescu, Managing Director, 3M România

„Dorin Bodea, un pasionat de valorile româneşti, atinge un obiectiv important, oferind o soluţie solidă pentru crearea unui cadru şi a unei culturi performante, care se pot dezvolta în interiorul unui departament sau al unei companii (unei organizaţii, unui grup). Încă din introducere, tonul cărţii lasă impresia unei conversaţii elevate, obiective, dar în acelaşi timp pline de pasiune. Orice pagină deschisă oferă ceva interesant: un citat, o statistică, o istorie personală. Este un studiu pe care vreau să îl recomand oricărui manager din România.“
Liliana Scheck, Country Manager, Hewlett-Packard Elveţia

„Cartea lui Dorin Bodea, Valorile Angajaţilor Români, evidenţiază şi ilustrează valorile noastre naţionale. Scrisă într-un limbaj ştiinţific accesibil, ea nu se limitează doar la mediul de afaceri, angajaţi şi angajatori, ci ne ajută să înţelegem cine suntem ca popor. Luaţi ca naţiune, avem puncte tari şi puncte slabe, exact ca oricare alta, însă tindem mai mult decât alţii să ne vedem doar cusururile. Această lucrare ne va ajuta cu siguranţă să înţelegem mai bine care ne sunt punctele forte şi pe ce am putea construi. Am putea să fim mai sinceri şi să avem curajul de-a deveni noi înşine, români cu BUNELE şi relele care ne caracterizează. Valorile angajaţilor români ar trebui să fie o carte de referinţă pentru orice guvern care îşi doreşte să creeze o strategie naţională sau un brand de ţară.“
Vlad Bog, Human Resources Director, Microsoft România

„Pentru a doua oară, autorul reuşeşte o lucrare extrem de interesantă şi de solidă aplicabilitate. Asistăm la o pledoarie pentru performanţă, dezvoltare pe termen lung şi construcţie colectivă, pe care puţini o încearcă. Mai mult de-atât, Dorin Bodea prezintă instrumente precise în sprijinul managerului, cel chemat să utilizeze valorile structurale ale angajatului român în realizarea acestor deziderate.“
George Pîrvu, General Manager, Schachermayer România

„Societatea românească suferă enorm nu atât din cauza lipsei, cât a confuziei de valori, care o împiedică să construiască ceva durabil. Legenda Meşterului Manole, abordată pe larg în capitolul «Inconştientul românilor», ne oferă o indicaţie istorică şi mitică cu privire la capacitatea noastră de a construi lucruri durabile. Nicio organizaţie nu poate să se sustragă complet (şi nici nu e indicat s-o facă) din societatea pe care, într-un fel sau altul, o deserveşte. Dar cultura constructivă a unei organizaţii nu se poate clădi în mod durabil decât printr-o abordare extrem de sistematică şi de riguroasă. Oamenii simt asta şi, într-un fel sau altul, vor încuraja sau sancţiona cultura organizaţională în funcţie de valorile proprii, care sunt luminate de educaţie şi întunecate de interese punctuale. Să cunoşti valorile oamenilor dintr-o organizaţie şi să lucrezi constant cu acestea este poate singura alternativă serioasă în toate ţările ieşite din comunism.“
Petru Crăciun, General Manager, Cegedim România

Prezentare rezultate

Rezultatele cercetării:

Valorile centrale ale angajaţilor români, împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia.

Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă. Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”.

Valorile ideale ale angajaţilor români, care stabilesc coordonatele a ceea ce este dezirabil pentru marea majoritate dintre ei, sunt: confidenţialitatea, onestitatea, excelenţa, schimbarea şi dezvoltarea profesională şi personală.

Valorile ideale reprezintă scopurile finale imaginate de majoritatea angajaţilor români, reprezentând „nordul pe busola” acestora.

Valorile structurale, latente ale angajaţilor români, care le explică şi le influenţează în cea mai mare măsură pe toate celelalte, sunt: excelenţa şi perfecţionismul, onestitatea şi integritatea, afilierea şi interdependenţa, puterea şi faima, aventura şi experimentarea.

Valorile structurale ne dezvăluie că munca şi moralitatea sunt printre cele mai puţin preţuite grupe de valori de către angajaţii români deşi au rolul esenţial în structurarea întregului sistem de valori al acestora. Valorile structurale ne indică faptul că majoritatea angajaţilor români intuiesc ceea ce au de făcut.

Concluziile cercetării
Principalele concluzii ale studiului despre valorile angajaţilor români ne invită să reflectăm la următoarele trei teme:
1. Sistemul de valori al majorităţii angajaţilor români este dominat de sine şi de material. Exprimarea şi realizarea sinelui sunt valorile fundamentale, care definesc o realitate culturală cu reguli specifice, o cultură a prezentului, a importanţei formei, a competiţiei, a obţinerii de succes rapid şi uşor. Succesul este imaginat de către majoritatea angajaţilor români prin valorile centrale.
2. Diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români (dintre modul în care se evaluează angajaţii români pe sine şi modul în care îi evaluează pe ceilalţi români) explică un blocaj de colaborare, de a construi ceva împreună;
3. Împărtăşirea scăzută a valorilor de realizare prin muncă şi a celor morale poate explica în bună măsură problemele legate de performanţă, cultura muncii angajaţilor români, concepţia acestora cu privire la muncă şi la obţinerea de rezultate prin muncă.

Aplicaţii ale studiului în activitatea de management
În rolul ne manageri ne întrebăm adesea cum putem să stabilim un cadru şi o cultură a performanţei, cum putem să motivăm angajaţii pentru a determina o creştere durabilă a performanţelor lor. Speculând valorile centrale putem obţine rezultate eficiente pe termen scurt. Dar pe termen mediu şi lung nu facem altceva decât să forţăm o ruptură şi mai mare între angajaţi, o centrare şi mai accentuată pe sine, pe „cine sunt eu”. Aşadar, în opinia noastră, alta e soluţia. Pentru o cultură constructivă, bazată pe o performanţa predictabilă, valorile structurale joacă rolul decisiv. Pentru orice manager cunoaşterea şi stimularea valorilor structurale poate fi soluţia în construirea unei culturi bazate pe o performanţă sustenabilă.

Studiul Valorile angajaţilor români ne propune să explorăm următoarelor întrebări:
Care sunt valorile centrale, împărtăşite de majoritatea angajaţilor români?
Care sunt valorile ideale ale majorităţii angajaţilor români?
Care sunt valorile structurale, latente care ordonează şi ierarhizează sistemul nostru de valori?
Studiul Valorile angajaţilor români a fost realizat de compania de consultanţă şi training Result Development în perioada 2011-2012 pe un eşantion de 1481 de participanţi din toată ţara (peste 92% fiind cu studii superioare şi peste 80% cu statut de angajaţi).
Metoda de cercetare a constat în evaluarea importanţei a 40 de valori atât pentru sine, cât şi pentru ceilalţi români, pe o scală de la 1 la 7.

Rezultatele cercetării:
Principalele valori atribuite sinelui sunt confidenţialitatea, schimbarea, relaţiile de calitate, dezvoltarea personală, onestitatea, persistenţa în muncă, colaborarea cu ceilalţi, competenţa, implicarea, prietenia şi loialitatea (Figura 1):

Figura 1
Aceste 11 valori sunt cele mai dezirabile pentru marea majoritate a participanţilor la cercetare.
În acelaşi timp, aceste valori reflectă o diferenţă enormă dintre sine şi ceilalţi, fiind puternic atribuite sinelui şi puţin atribuite românilor. Cu alte cuvinte, aceste valori evidenţiază ruptura dintre români, explică imposibilitatea colaborării şi lipsa unui proiect de construit împreună.

În Figura 2, avem descrierea principalelor valori atribuite românilor, fiind în măsura cea mai mare împărtăşite de sine:

Figura 2
După cum remarcăm în Figura 2, valorile centrale ale angajaţilor români împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia.
Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă. Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”.
Valorile centrale ale românilor, împărtăşite în cea mai mare măsură de către sine şi de către români (ceilalţi), sunt o fotografie a modelului cultural-comportamental românesc actual, a ceea ce se vede de departe. Valorile centrale explică ceea ce se întâmplă acum în societatea românească, orientările, preferinţele, interesele majorităţii românilor, standardele şi normele larg răspândite. Măsura importanţei şi a semnificaţiei pentru majoritatea românilor, direcţia principală la care aderă pe termen scurt, este o funcţie directă a valorilor centrale româneşti.

Care este direcţia impusă de valorile centrale ale românilor? Aşa cum remarcăm în Figura 2, direcţia impusă de valorile centrale ale majorităţii românilor este formată din: câştigul financiar; puterea, autoritatea; recunoaşterea celorlalţi; renumele, faima; avansarea, promovarea; libertatea; siguranţa, liniştea; competiţia, concurenţa.
Prima concluzie, în explorarea acestor opt valori împărtăşite de sine şi de români, este direcţia clară a majorităţii românilor împotriva celorlalţi români şi nu construcţia împreună cu ei.
A doua concluzie în analiza valorilor centrale ale românilor descifrează o parte dintre sensibilităţile şi vulnerabilităţile sinelui, problematica încrederii şi mulţumirii de sine. Această concluzie responsabilizează propriul nostru sine.
A treia concluzie pe care o desprindem din investigarea valorilor centrale este lipsa lor de coerenţă temporală şi a patra – lipsa lor de moralitate. Astfel, toate aceste opt valori centrale sunt puternic ancorate în prezent şi nu implică legătura cu trecutul (tradiţia) şi nici cu viitorul, realizarea a ceva durabil. Absenţa moralităţii din spaţiul comun, împărtăşit de mulţi dintre români, completează imaginea despre ceea ce este central şi important în modelul cultural românesc actual.
În opinia noastră, direcţiile impuse de aceste valori centrale ne semnalează un model cultural specific românesc, puternic centrat pe propria persoană, pe acum, uitând de trecut şi fără viitor. Un model cultural centrat pe recunoaşterea valorii personale prin bani, putere, faimă etc.
Cu alte cuvinte, adevărata valoare a majorităţii românilor este plină de sine, de eu.

Dintre concluziile invitaţilor:
”Concluziile studiului au fost că sinele reprezintă valoarea supremă (ca urmare a comparaţiei dintre ”cine sunt eu” şi ”ce fac eu”), moralitatea şi munca sunt pe ultimele locuri în rândul valorilor împărtăşite, de remarcat fiind şi diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români”, a explicat realizatorul studiului, Dorin Bodea, care deţine funcţia de consultant senior în cadrul companiei Result Development.

De altfel, dacă am începe să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine înainte să le cerem altora ceva, am putea elimina treptat acest dublu standard, a fost concluzia evenimentului Valorile angajaţilor români. Iar pentru această schimbare fundamentală avem nevoie de cât mai multe exemple comportamentale şi, mai ales, de o îmbunătăţire profundă a sistemului educaţional la nivel naţional, a subliniat Mihai Mătieş, directorul general al Mastermind Communications, sintetizând concluziile invitaţilor la lansarea studiului Result.

Astfel, sociologul şi antropologul Vintilă Mihăilescu remarca faptul că, la baza disonanţei sociale observate în acest studiu se numără şi faptul că cei mai mulţi români încearcă să fie competenţi, dar nu neapărat şi competitivi, şi îşi doresc să aibă legături strânse cu comunitatea, dar nu vor neapărat să lucreze într-o organizaţie. În plus, ”angajatul are nevoie de recunoaştere, dar vrea să aibă şi o situaţie financiară bună”, mai remarca Mihăilescu.

”Avem nevoie de un sistem de evaluare a performanţei, dată fiind diferenţa uriaşă dintre ceea ce credem despre noi şi ceea ce credem despre alţii”, remarca, la rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Grup. El a mai propus ca studiul Valorile angajaţilor români să fie tradus în engleză, astfel încât să fie accesibil tuturor investitorilor străini – ”nu pentru ca ei să nu mai vină în România, ci ca să ştie că acest popor frumos are nişte probleme din cauza combinaţiei sale unice de balcanism, comunism, latinism şi liberalism sălbatic”.

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Adrian Vasilescu remarca, de asemenea, că din vârful ierarhiei valorilor angajaţilor români lipsesc corectitudinea, vocaţia pentru lucrul bine făcut, identificarea cu firma, plăcerea muncii. ”În concluzie, cred că ar fi bine ca societatea românească să se uite în oglinda asta (studiul Valorile angajaţilor români – n.r.), ca să vadă că nu suntem chiar atât de frumoşi. Iar apoi să se uite şi în alte oglinzi”, a conchis Vasilescu.

La rândul său, Petru Crăciun, care deţine funcţia de general manager în cadrul Cegedim, observa că “în adâncul nostru, cu toţii şti ce ne dorim de fapt, problema fiind mai degrabă cum anume îl putem obţine”. El a mizat, în acest sens, pe trei direcţii: planul organizaţional (pentru acre a subliniat importanţa echilibrului dintre motivaţia financiară şi cea nefinanciară şi dintre drepturi şi obligaţii), familia şi societatea.

„Nu suntem mai răi decât alţii, dar principala diferenţă este că noi nu ştim cum suntem, nu am căzut încă de acord în acest sens,iar acest studiu ne poate ajuta să să vedem asta”, remarca şi directorul de resurse umane din cadrul Microsoft România, Vlad Bog. ”Trebuie să ajungem să ne cunoaştem şi să ne transformăm defectele în calităţi”.

Câteva impresii fotografice vă invităm să le vedeţi pe flicker.