Studiul a fost realizat la nivel naţional de către Result Development şi s-a desfăşurat în perioada
martie-octombrie 2011. La acest studiu au participat 1132 români cu următoarele caracteristici:
• vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani
• aproximativ 80% cu statut de angajaţi
• peste 90% cu studii superioare

Topicul de referinţă al workshopului, cu durata de 1 ½ h ore, cuprinde:
19:00 – 20:30 Prezentarea şi dezbaterea rezultatelor cercetării despre caracteristicile culturale ale românilor.

Invitaţi speciali:

Cristina Bazavan, jurnalist, blogger, prezentator al emisiunii “Ca-n filme”/ Digi24
Din aprilie 2005 şi până în mai 2011 a fost unul dintre oamenii cheie ai revistei Tabu, al cărei redactor şef a fost. Are o serie impresionantă de personalităţi culturale internaţionale pe care le-a intervievat de-a lungul timpului (Steve McCurry, Milla Jovovich, Ziggy Marley, Guilermo Arriaga, Rebecca Miller, Gilbert Adair, Milos Forman, Miles Aldrige, Eugenio Recuenco, Olga Kurilenko, Margaret Atwood, Annie Proulx, Victoria Abril, Vanessa Redgrave etc).

A devenit cunoscută în mass media românească drept una dintre vocile Europa FM, activitatea sa în radio desfăşurindu-se pe parcursul a 12 ani. A făcut parte din echipa care a creat brandul Europa FM, realizând o performanţă unică în Europa: staţia a ajuns nr. 1 naţional în 6 luni de la lansare, fiind cea mai spectaculoasă lansare a unui post de radio.

A făcut parte din echipa care a formatat şi rebranduit Radio 21 la sfârşitul anilor ‘90 şi a fost consultant pentru lansarea Radio Guerrilla.

Speaker la conferinţe naţionale pe teme legate de media, industria online, femei.

Marta Uşurelu, antreprenor, redactor şef la revista Biz
Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureşti
Background profesional: 16 ani jurnalism în presa scrisă de business (CronicaRomână, Ziarul Financiar) dintre care zece ani la Biz.
De trei ani antreprenor la compania Biz Age, publisherul revistei Biz, o revistă de afaceri avangardistă care oferă proiecte jurnalistice creative, conţinut viu şi abordări unice asupra mediului de business local şi internaţional.
Principalele realizări ale revistei în ultimii 3 ani

Biz48h: În iulie 2010, pentru 48 de ore birourile redacţiei Biz s-au mutat într-un spaţiu public la Băneasa Shopping City unde a fost realizat integral numărul 200 al revistei. A fost un proiect experimental pe parcursul căruia am scris, intervievat, fotografiat, editat, tehnoredactat, pregătit de tipar revista în numai 48 de ore.

Biz Bruxelles: La începutul lui 2011 ne-am relocat redacţia timp de o săptămână la Bruxelles unde am realizat interviuri cu europarlamentari, antreprenori, manageri şi am luat contact cu afacerile, politică şi lifestyle-ul din capitala Europei.

Biz Londra: 2012 a început în forţă cu 5 zile de reportaje, interviuri şi sedinţe foto pentru un număr special dedicat business-urilor britanice şi stilului de viaţă londonez.

Amsterdam High Impact Friends – un workshop intensiv într-un cadru exclusivist şi neconvenţional, în Amsterdam, pentru a interacţiona şi vorbi despre social media, ajuns anul acesta la a doua ediţie.

Biz Augmented Reality: Prima aplicaţie Augmented Reality pe coperta unei reviste de business din România (mai 2011).

Social Media Summit: o serie de conferinţe regionale organizate anual în Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu, Braşov.

Social Media Camp: tabăra de social media organizată de două ori pe an la Pârâul Rece.

Despre Biz
Lansată în anul 2000, Biz a fost prima revistă de afaceri din România, impunându-se prin premiere în print, evenimente de business, proiecte speciale şi căutând mereu să abordeze mediul de afaceri dintr-o perspectivă inedită şi interesantă pentru cititori.

Din octombrie 2009, Marta a preluat acţionariatul şi echipa revistei, iar din ianuare 2010 revista a fost relansată cu un nou concept editorial şi o nouă structură organizatorică.

Mai multe informaţii despre revista Biz:
revistaBiz
revistabiz.ro
revistabiz on facebook

Va vorbi:
Dorin Bodea, Senior Consultant Result Development, doctorand în management, autorul cărţii: Românii, un viitor previzibil?

Moderator:
Dragos Butuzea, Senior Consultant Mentor’s Search

Despre carte:
După ce am citit-o, nu pot spune că vă pot ghici viitorul [...], dar sunt câteva lucruri care ar fi rămas greu previzibile fără acest studiu şi la care nu strică să reflectăm puţin cu toţii. Căci ne privesc pe toţi.
VINTILĂ MIHĂILESCU, sociolog şi antropolog
Cartea expune în primul rând “resursele şi aspiraţiile selfului românesc” pe care le construim în fiecare zi, cu aplicare directă în activitatea profesională, interacţionând cu echipele şi clienţii.
DANIEL NECULA, manager Hewlett-Packard

Studiul a fost realizat la nivel naţional de către Result Development şi s-a desfăşurat în perioada
martie-octombrie 2011. La acest studiu au participat 1132 români cu următoarele caracteristici:
• vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani
• aproximativ 80% cu statut de angajaţi
• peste 90% cu studii superioare

Topicul de referinţă al workshopului, cu durata de 1 ½ h ore, cuprinde:
19:00 – 20:30 Prezentarea şi dezbaterea rezultatelor cercetării despre caracteristicile culturale ale românilor.
Invitaţi speciali:
Adriana Săftoiu şi Toader Paleologu
Va vorbi:
Dorin Bodea, Senior Consultant Result Development, doctorand în management, autorul cărţii: Românii, un viitor previzibil?

Moderator:
Dragos Butuzea, Senior Consultant Mentor’s Search

Despre carte:
După ce am citit-o, nu pot spune că vă pot ghici viitorul [...], dar sunt câteva lucruri care ar fi rămas greu previzibile fără acest studiu şi la care nu strică să reflectăm puţin cu toţii. Căci ne privesc pe toţi.
VINTILĂ MIHĂILESCU, sociolog şi antropolog
Cartea expune în primul rând “resursele şi aspiraţiile selfului românesc” pe care le construim în fiecare zi, cu aplicare directă în activitatea profesională, interacţionând cu echipele şi clienţii.
DANIEL NECULA, Manager Hewlett-Packard

Fiecare popor are caracteristici culturale specifice. Fie că le conştientizează sau nu, acestea au un impact semnificativ în viaţa de zi cu zi, în fiecare secvenţă de comportament şi episod de comunicare.
Din acest motiv, este important să le luăm în considerare şi să le înţelegem pentru a alege ce să facem în situaţiile în care le întâlnim, pentru a ne creşte eficienţa în relaţiile cu ceilalţi şi performanţa în munca de zi cu zi.

Result Development este o companie de consultanţă, training şi cercetare în management, vânzări şi resurse umane.

Persoana de contact:
Cristina MITU
Event Manager
Mobil: +40 740 314 033
cristina.mitu@result.ro
www.result.ro/studiu

Ce resurse avem noi românii şi ce ne limitează? Suntem mai inteligenţi decât alte popoare?
La ce aspirăm noi, românii? Cum ne construim împreună viitorul?
Pornind de la rezultatele studiului psihosociologic realizat de Result Development, pe 1132 români, am invitat invitaţii şi participanţi să gândim împreună la principalele direcţii de acţiune în construirea viitorului românesc.
Acestea au fost câteva dintre provocările lansate aseară, 9 mai, la Clubul Ţăranului Român, de către Dorin Bodea, Senior Consultant Result Development şi autorul cărţii “Românii, un viitor previzibil?”.

Vintilă Mihăilescu a punctat trei teme mari: diferenţa dintre cum mă văd pe mine şi cum îi văd pe ceilalţi români, comportamentul civilizat şi spiritul de familie.
Vintilă Mihăilescu a fost surprins de faptul că există o diferenţă mare între cum se vede românul pe el însuşi, cum consideră că este el şi cum îi vede pe ceilalţi români. “Noi suntem cei mai buni şi nimeni nu ne întrece la lauda de sine”, a afirmat Vintilă Mihăilescu.

“Conform studiilor, România este în topul clasamentului la imaginea pozitivă vis-à-vis de Europa, acel Occident care este civilizat. Nu ştim ce înseamnă, dar ne dorim. Occidentul este criteriul nostru pentru “civilizaţie” iar comparaţiile dintre România şi celelalte ţări civilizate au creat un nou complex de inferioritate. Ne dorim să fim civilizaţi, dar nu se poate pentru că ceilalţi români nu sunt. Iar această diferenţă reprezintă formula globală a unei puternice frustrări” susţine Vintilă Mihăilescu.

A treia temă, una sensibilă pentru poporul român, este reflectată de spiritul de familie. Familia pentru români este un spaţiu de securitate, “ne refugiem în familie”. Spiritul de familie vine dintr-o ameninţare din exterior, nu din faptul că iubim familia.
“Familia este valoroasă, dar ne omorâm ca fraţii.”

“De multe ori oamenii se percep într-un mod care nu este reflectat în realitate. Şi ştim că persoanele care se supraevaluează au tendinţe paranoice iar cele care se subevaluează au tendinţe masochiste”, a comletat Aurora Liiceanu.
În opinia dânsei, la noi nu se fac sondaje, studii despre cum suntem noi şi de aceea i se pare normal că ne atribuim numai caracteristici dezirabile. Acest studiu despre caracteristicile culturale la români este un studiu binevenit care deschide drumuri. Aceste studii sunt bune şi pentru companiile străine care intenţionează să investească în România.
Faptul că noi îi vedem pe ceilalţi necivilizaţi, în ceilalţi intrăm şi noi. O cauză este reflectată şi de ideea că “Românii nu sunt dresaţi”, această libertate de care dispunem este atractivă şi pentru străini. “Românul are alergie la reguli şi totul vine de la educaţia din copilărie. Nu pledez pentru frică, ci pentru răspundere. Cea mai mare lipsă a românilor este că nimeni nu răspunde de nimic.” Dorin Bodea a adăugat că şi în urma focus grupurilor realizate pentru acest studiu a reieşit că şefia nu este asociată cu responsabilitatea rezultatului ci doar cu putere, control asupra lucrurilor.
La fel se întâmplă şi în interpretarea libertăţii, care nu este asociată cu responsabilitatea ci cu ideea de a nu avea constrângeri, reguli.

Şi cum ne contruim viitorul împreună?
Principala idee de construcţie a invitaţilor sugerează schimbarea individuală.
O altă idee vizează zona socio-politică şi se referă la construirea unei strategii coerente pe următorii 20-50 de ani, care să pună în valoare resursele sociale româneşti.
Totodată am aflat că participanţi la studiu ştiu, poate intuitiv, direcţia. Plecând de la aceste rezultate Dorin Bodea ne propune, 3 direcţii, măsuri de care fiecare dintre noi trebuie să ţină cont:
1. Perfecţionism (lucru bine făcut), care înglobează competenţa şi disciplina
2. Comportament predictabil, care să inspire încredere
3. Centrare pe viitor (orientarea preponderentă în trecut a românilor nu face bine, deoarece zona de construcţie este foarte redusă. Viitorul se contruieşte în sine, nu raportat la trecut. “Avem planuri, dar ne trebuie şi un plan B, C…” afirmă Aurora Liiceanu.

Studiul a fost realizat la nivel naţional de către Result Development şi s-a desfăşurat în perioada
martie-octombrie 2011. La acest studiu au participat 1132 români cu următoarele caracteristici:
• vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani
• aproximativ 80% cu statut de angajaţi
• peste 90% cu studii superioare

Studiul a fost realizat la nivel naţional de către Result Development şi s-a desfăşurat în perioada
martie-octombrie 2011. La acest studiu au participat 1132 români cu următoarele caracteristici:
• vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani
• aproximativ 80% cu statut de angajaţi
• peste 90% cu studii superioare

Topicul de referinţă al workshopului, cu durata de 1 ½ h ore, cuprinde:
19:00 – 20:30 Prezentarea şi dezbaterea rezultatelor cercetării despre caracteristicile culturale ale românilor.
Invitaţi speciali:
Aurora Liiceanu, doctor în psihologie, cercetător senior la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.
Vintilă Mihăilescu, antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative.
Va vorbi:
Dorin Bodea, Senior Consultant Result Development, doctorand în management, autorul cărţii: Românii, un viitor previzibil?

Moderator:
Dragos Butuzea, Senior Consultant Mentor’s Search

Fiecare popor are caracteristici culturale specifice. Fie că le conştientizează sau nu, acestea au un impact semnificativ în viaţa de zi cu zi, în fiecare secvenţă de comportament şi episod de comunicare.
Din acest motiv, este important să le luăm în considerare şi să le înţelegem pentru a alege ce să facem în situaţiile în care le întâlnim, pentru a ne creşte eficienţa în relaţiile cu ceilalţi şi performanţa în munca de zi cu zi.

Vă aşteptăm!

Tema acestui concurs este despre comportamentul civilizat. Conform cercetarii Result, comportamentul civilizat este aspiratia romanilor exprimata cu cea mai mare intensitate.

Care ar fi planul de actiune care ar putea transforma comportamentul civilizat din aspiratie in resursa.

Asteptam planul dumneavoastra, pe mail, pana in data de 30 martie.
Cele mai bune idei vor fi premiate cu cartea Romanii, un viitor previzibil?
Castigatorul concursului va fi anuntat in data de 2 aprilie.
Mult succes!

ROMANII, UN VIITOR PREVIZIBIL?
Autor Dorin Bodea

Un proverb romanesc spune ca “adevarul umbla cu capul spart”.

Care este adevarul despre noi romanii?
Care ne sunt resursele, limitarile si aspiratiile?
Care sunt principalele diferente între romani

Iata cateva intrebari la care cautam raspunsuri in cartea “Romanii, un viitor previzibil?”
Lucrarea prezinta caracteristicile culturale ale angajatilor romani si impactul acestora in viata personala si profesionala. Studiul a fost realizat de compania de consultanta si training Result Development pe 1132 romani, marea majoritate fiind angajati, cu studii superioare.

Resursele definitorii ale romanilor: creativitatea, inteligenta, independenta, spiritul de familie, dorinta de schimbare si criticismul sunt puse in umbra de propriile lor limitari: dorinta de putere, tendinta spre barfe, tendinta de a invidia, pasivitatea, fatalismul si resemnarea. Iar viitorul romanilor ni se dezvaluie de propriile aspiratii: perfectionismul, competenta si disciplina, deschiderea spre invatare, colaborarea, siguranta, integritatea.

Lucrarea analizeaza diferenta intre romani si occidentali prin formula “magia onestitatii si mitul inteligentei la romani”. Daca americanii si europenii se considera mai buni decat ceilalti, dar nu si mai inteligenti, romanii se considera atat mai buni, cat si mai inteligenti.
Dorin Bodea identifica doua pericole ale selfului romanesc cauzate de lipsa de incredere si lipsa de predictibilitate, caracteristici culturale esentiale în constructia unui viitor previzibil.

Aceasta lucrare aduce contributii valoroase in domeniul resurselor umane analizand motivatiile si frustrarile angajatilor romani, modalitatile de autoevaluare si evaluare a celorlalti, oportunitatile de schimbare culturala.

Mai multe detalii despre studiu

Regulament concurs
1. Concursul se desfasoara bilunar in perioada 16 ianuarie 2012 – 30 martie 2012
2. Raspunsurile se vor trimite la adresa office@result.ro
3. Premiul va putea fi ridicat direct de la sediul Result Development din Bucuresti, Bdul Burebista 1, sector 3 sau expediat prin posta catre persoana castigatoare.
4. Castigatorul va fi desemnat de catre echipa Result. Desemnarea castigatorului va fi anuntat in fiecare luni, dupa incheierea concursului.
5. Numele persoanei castigatoare va fi anuntat pe site-ul www.result.ro, linkedIn: grupul AntiMiorita, facebook si twitter.
6. Orice tentativa considerata frauduloasa de catre administratorii site-ului atrage dupa sine anularea oricarui premiu castigat.

Conferințele vizează prezentarea rezultatelor studiului despre caracteristici culturale la romani, dezbaterea acestora și lansarea cărții Românii, un viitor previzibil?. Studiul a fost realizat la nivel naţional de către Result Development şi s-a desfăşurat în perioada martie-octombrie 2011.


La studiu Result au participat 1132 români cu următoarele caracteristici:
• vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani
• aproximativ 80% cu statut de angajaţi
• peste 90% cu studii superioare

Topicul de referinţă al conferinţei, cu durata de 2-3 ore, cuprinde:

- Resursele, limitările şi aspiraţiile angajaţilor români – prezentarea rezultatelor
- Modelul explicativ al selfului românesc – 5 dimensiuni
- Magia onestităţii şi inteligenţa la români şi tendinţe în procesul de evaluare

- Lansarea cărţii Românii, un viitor previzibil?
- Aplicaţii ale studiului – dezbatere, studii de caz

Studiul asupra „selfului” românesc aduce contribuţii valoroase în următoarele direcţii:
- Managementul performanţei şi managementul talentelor
- Evaluarea competenţelor comportamentale
- Motivarea şi fidelizarea angajaţilor
- Dezvoltarea culturii organizaţionale şi schimbarea mentalităţii
- Marketing şi vânzări

Targetul acestui eveniment este alcătuit de cadre didactice şi masteranzi şi antreprenori şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Intrarea se face pe bază de invitaţie.


Result Development este o companie de consultanţă, training şi cercetare în management, vânzări şi resurse umane.
Primul eveniment despre caracteristicile culturale la români şi lansarea cărţii: “Românii, un viitor previzibil?” a avut în data de 7 decembrie 2011, la Bucureşti. Acest eveniment s-a adresat top & middle managers şi HR Managerilor.

Persoana de contact:
Cristina MITU
Event Manager
Mobil: +40 740 314 033
cristina.mitu@result.ro
www.result.ro/eveniment

Un proverb spune ca sanatatea fara bani este boala grea.
O companie fara profit este bolnava, dar o companie fara valoare practic nu exista.
O afacere care suferă de profit poate fi vindecata, dar o afacere fara valoare nu.

Asa cum, pentru un om, a putea vorbi despre viitor, a avea o perspectiva pe termen lung este nevoie sa fie sanatos, la fel si pentru o companie, sanatatea inseamna sa aiba profit. Daca lichiditatile iti ofera putere si independenta, profitul sta la baza evolutiei, cresterii si dezvoltarii. Profitul iti da posibilitatea sa visezi.
Doi mari lidei ai secolului XX, Henry Ford si Konosuke Matsushita priveau profitul ca pe o valoare fundamentala a umanitatii. Pentru Ford, profitul reprezinta in continuare o valoare explicita a companiei, a culturii organizationale, cu dubla valenta, atat pentru angajati, cat si pentru actionari. Pentru Matsushita, profitul era foarte important pentru a realiza investitii, astfel ca tehnologiile sa devina accesibile tuturor si, in ultima instanta, principalul instrument pentru a combate saracia.

Sanatatea si bunastarea, gradul de dezvoltare si maturitatea oricarei companii se exprima prin urmatorii 4 indicatori de performanta:
- profit
- lichiditati
- cota de piata
- vanzari
In functie de strategia de dezvoltare, orice companie are anumite prioritati care se reflecta intr-o ierarhizare a acestor 4 indicatori.

Exercitiu de strategie: cresterea profitului vs cresterea valorii?

Sa luam un exemplu:

Pentru compania A este prioritar profitul iar, pentru a obtine profitul dorit este nevoita sa ia masuri care ii pot afecta cota de piata si vanzarile.
Pentru compania B, pe primul loc sunt lichiditatile si, astfel, unele masuri pot sa-i afecteze profitul, cota de piata si vanzarile.
Pentru compania C, cota de piata primeaza iar masurile pentru cresterea acesteia ii vor influenta profitul si lichiditatile.

Exista o varianta indicata in sens general? Raspunsul nu este unul simplu.
Multe companii germane, austriece si elvetiene sunt adepte ale modelului B, iar multe companii americane merg pe modelul C. Apetitul pentru risc este evident.
Daca ne referim la ultimii 3 ani de criza, raspunsul este modelul germanic – lichiditatile si profitul. Dar privind in perspectiva, mai ales pe urmatorii 5-10 ani, raspunsul indicat este modelul C – cota de piata, valoarea de piata.

Aceasta prioritizare trebuie sa se regaseasca si la nivelul leaderilor si a managerilor. Si este important ca ea sa se regaseasca si in ierarhia indicatorilor de performanta. Din pacate, in multe companii acest lucru nu se intampla si auzim adesea de la manageri ca principalele lor obiective sunt cresterea profitabilitatii si a vanzarilor. Dar cum pot merge ele impreuna?

Cum controlam profitul pe termen scurt?
Reducerea costurilor implica reducerea potentialului de a gestiona un volum de clienti, iar cresterea preturilor duce la diminuarea volumelor de vanzari.
Astfel, metaforic vorbind, obtinerea de profit apare drept un instrument chirurgical de interventie pe termen scurt (si fara de care putem sa intram in colaps). Dar pe termen lung, predictia unei cresteri a profitului inseamna de cele mai multe ori o sacrificare sau cel putin o diminuare a profitului actual.
Cu alte cuvinte, profitul pe termen lung se refera la cresterea valorii de piata a companiei: cresterea cotei de piata – clienti fideli, angajati fideli.
Astfel, scopul primordial al unei afaceri nu este profitul, ci cresterea valorii valoarea de piata. Dilema “profitul sau valoarea?” este castigata net de valoare. Valoarea genereaza profit. Dar pentru a ajunge la valoare este nevoie de a investi masiv. De a investi profitul. De a imprumuta pentru obtinerea promisiunii unui viitor mai valoros.

In lupta dintre profitabilitate si cota de piata optiunea noastra este pentru cresterea valorii companiei. Desigur ca este extrem de inconfortabil sa-ti diminuezi profitul, sa nu te simti in siguranta. Inseamna boala si suferinta. Dar pana la urma, acesta este jocul economiei. Sa investesti acum pentru a obtine un castig mare mai tarziu.

Lumea vrea sa aiba de a face cu companii puternice, in dezvoltare si nu cu unele in declin, falimentare. Cresterea profitului va avea influente negative pe termen scurt asupra cotei de viata, a vanzarilor si a lichiditatilor. Ne asumam aceste riscuri?
Ne place sa credem ca profitul insemna, pe de o parte, dezvoltarea companiei si, pe de alta, a comunitatii si a societatii in general. In acest sens, avantajele cresterii profitului sunt benefice pentru toata lumea.

Provocarea crizei: diminuarea profitului si cresterea cotei de piata
In conditii economice dificile se schimba prioritizarea indicatorilor fundamentali – profit, lichiditati, cota de piata si vanzari. De exemplu, o companie care are probleme de lichiditate isi poate stabili ca obiectiv pe termen scurt diminuarea profitului (oferirea de discount-uri semnificative) in compensare cu termene de plata scurte, sistem de plati cu avans etc.

In criza, cel mai important lucru pentru o companie este sa-si pastreze indicatorii de performanta la nivelul de dinainte, in termeni procentuali: gradul de profitabilitate, de lichiditati, cota de piata etc. In conditiile in care vanzarile scad, este foarte sanatos sa-ti pastrezi rata de profit (ex. 5% rata profit net).

La noi, recesiunea s-a exprimat prin absenta lichiditatilor. In acest fel, pentru cresterea profitului este dificila functionarea, in compensare, a unui sistem de conditii si facilitati de plata. Ce alternatica mai ramane? Cota de piata.

In criza se pot face lucruri minunate. Cu profitul, mai greu, insa cu cota de piata, mai usor. Chiar daca piata scade, este indicat sa scadem mai putin decat ea. Ceea ce inseamna sa iei din cota de piata a celorlalti competitori. Pana la urma, criza este un fenomen inerent evolutiei fiecaruia dintre noi. Probabil, criza este mai aproape de conditia umana, decat crestera si dezvoltarea sustinuta.

Tema acestui concurs este despre spiritul de echipa: cum cultivam spiritul de echipa la romani?

Castigatorul concursului din luna februarie este domnul Dan Voicila. Felicitari!
Va rog sa gasiti mai jos raspunsul dansului.

Ideea de echipa (si implicit de spirit de echipa) porneste intotdeauna cu un leader. Leader-ul poate fi formal (numit…de exemplu un manager impus de conducere, dar fara abilitati de leader), sau real (ori un manager numit si cu leadership mare, ori din randul membrilor echipei, cu un leadership mai mare decat leader-ul formal care este managerul).
Spiritul de echipa depinde de acest leader. Dupa cum se stie, exista leader pozitiv si leader negativ. Daca avem un leader pozitiv, ar trebui sa imprime un spirit de echipa constructiv. In schimb un leader negativ sigur va duce la distrugerea oricarei urme de spirit de echipa.
De ce un leader poate influenta decisiv spiritul de echipa: prin insasi natura umana suntem niste \”animale\” sociale. Ne place sa traim in grupuri. Atunci cand avem o directie clara, comuna, definita de leader, si fiecare membru al echipei isi cunoaste rolul/pozitia, si stie ca rezultatele ii sunt apreciate atunci cand sunt pozitive, sau criticate constructiv cand sunt negative, ar trebui sa existe acest spirit de echipa. Important este sa existe incredere, dedicatie si constiinta unui scop comun. Nu este deloc usor in aceasta perioada sa creezi un spirit de echipa, dar este foarte usor sa-l strici.
Ca o concluzie: avem nevoie de un leader pozitiv si de oameni care au un scop comun, clar definit, si constienti de rolul lor si al celorlalti in echipa. Sunt multe de spus despre management-ul echipei, si atat de putini care stiu cu adevarat ce inseamna sa fii manager. Pe hartie sunt multi manageri, dar in practica avem atat putini manageri, si multi leaderi formali.

ROMANII, UN VIITOR PREVIZIBIL?
Autor Dorin Bodea

Un proverb romanesc spune ca “adevarul umbla cu capul spart”.

Care este adevarul despre noi romanii?
Care ne sunt resursele, limitarile si aspiratiile?
Care sunt principalele diferente între romani

Iata cateva intrebari la care cautam raspunsuri in cartea “Romanii, un viitor previzibil?”
Lucrarea prezinta caracteristicile culturale ale angajatilor romani si impactul acestora in viata personala si profesionala. Studiul a fost realizat de compania de consultanta si training Result Development pe 1132 romani, marea majoritate fiind angajati, cu studii superioare.

Resursele definitorii ale romanilor: creativitatea, inteligenta, independenta, spiritul de familie, dorinta de schimbare si criticismul sunt puse in umbra de propriile lor limitari: dorinta de putere, tendinta spre barfe, tendinta de a invidia, pasivitatea, fatalismul si resemnarea. Iar viitorul romanilor ni se dezvaluie de propriile aspiratii: perfectionismul, competenta si disciplina, deschiderea spre invatare, colaborarea, siguranta, integritatea.

Lucrarea analizeaza diferenta intre romani si occidentali prin formula “magia onestitatii si mitul inteligentei la romani”. Daca americanii si europenii se considera mai buni decat ceilalti, dar nu si mai inteligenti, romanii se considera atat mai buni, cat si mai inteligenti.
Dorin Bodea identifica doua pericole ale selfului romanesc cauzate de lipsa de incredere si lipsa de predictibilitate, caracteristici culturale esentiale în constructia unui viitor previzibil.

Aceasta lucrare aduce contributii valoroase in domeniul resurselor umane analizand motivatiile si frustrarile angajatilor romani, modalitatile de autoevaluare si evaluare a celorlalti, oportunitatile de schimbare culturala.

Mai multe detalii despre studiu

Regulament concurs
1. Concursul se desfasoara lunar in perioada 16 ianuarie 2012 – 4 iunie 2012
2. Raspunsurile se vor trimite la adresa office@result.ro
3. Premiul va putea fi ridicat direct de la sediul Result Development din Bucuresti, Bdul Burebista 1, sector 3 sau expediat prin posta catre persoana castigatoare.
4. Castigatorul va fi desemnat de catre echipa Result. Desemnarea castigatorului va fi anuntat in fiecare luni, dupa incheierea concursului.
5. Numele persoanei castigatoare va fi anuntat pe site-ul www.result.ro, linkedIn: grupul AntiMiorita, facebook si twitter.
6. Orice tentativa considerata frauduloasa de catre administratorii site-ului atrage dupa sine anularea oricarui premiu castigat.

Ambasadorul Germaniei si spontaneitatea românilor. Studiul Result
Referitor la spontaneitatea românilor, ambasadorul Germaniei, Andreeas von Mettenheim, afirma că în ţara noastră este adesea „confruntat cu o anumită spontaneitate căreia cu greu îi face faţă. Este un exemplu care ne demonstrează că spontaneitatea poate afecta predictibilitatea pe care ceilalţi o aşteaptă de la noi.

Studiul Result Development asupra a 1132 de participani din toată ţara a evidenţiat faptul că 72,9% dintre români îşi atribuie tendinţa de a fi imprevizibili într-o măsură peste medie (iar 36% se autoevaluează într-o măsură mare, foarte mare şi extrem de mare). În ceea ce priveste spontaneitatea, 87% se evaluează ca fiind spontani într-o măsură cel puţin medie, iar 52,3% se consideră spontani într-o măsură mare, foarte mare şi extrem de mare.
Aceste rezultate ne-au condus la formularea ipotezei conform căreia imprevizibilul este o boală grea de care suferă sufletul românesc. Este o boală gravă, cronică, pentru că face parte integrată din cultura contextuală românească.

Ce putem face?

Să fim normali. Dar ce înseamnă normalitatea? Normalitatea înseamnă încredere şi predictabilitate, caracteristici ce se dezvoltă pe un cadru psihologic şi social stabil, sigur, cu o perspectivă largă, pe termen foarte lung. Înseamnă încredere în ceilalţi, încredere în viitor, încredere într-un comportament predictabil, marcat de un set de valori împărtăşite. Normalitatea este cadrul cultural necesar dezvoltării şi împlinirii. Ea se manifestă atât la nivel individual, psihologic, cât şi la nivel social, cultural, economic, politic.

Anormalitatea presupune neîncredere şi lipsă de predictabilitate, atât în ceea ce priveşte comportamentul nostru individual, cât şi cel social, instituţional. În prezent, încercăm cu toţii sentimentul de neîncredere în economia şi politica românească. Suntem marcaţi de lipsa de predictabilitate a întregii societăţi româneşti. Şi acest lucru intervine după o perioadă masivă de creştere economică, mai puţin reflectată însă în plan social şi psihologic (individual).

Comportamentele generate de resursele selfului românesc (libertatea, creativitatea, inteligenţa, spiritul de familie, criticismul şi centrarea pe probleme) exprimă aplecarea noastră spre prezent, spre emoţional şi intuitiv, spre activităţi creative ce presupun rezolvarea de probleme, spre spontaneitate şi distracţie. Ne simţim confortabil într-un mediu flexibil care valorizează libertatea şi independenţa. Ne face plăcere să petrecem timpul în familie şi să ne împărtăşim experienţele prietenilor.

Spontaneitatea şi creativitatea

Una dintre resursele cele mai apreciate ale angajaţilor români este creativitatea şi inovarea. Dar creativitatea românului se asociază cu centrarea pe prezent. Ca urmare, creativitatea se manifestă în paralel cu spontaneitatea şi improvizaţia. Metaforic vorbind, putem spune că suferim de o spontaneitate incurabilă. Pe de o parte, spontaneitatea are un impact favorabil asupra personalităţii noastre, prin deschiderea largă către inovare şi creativitate. Pe de altă parte, ea are şi un impact negativ, care se referă la lipsa de predictibilitate pe termen mediu şi lung. De multe ori, creativitatea şi spontaneitatea intră în contradicţie cu un cadru structurat, clar, predictibil.

Creativitatea românului se asociază şi cu modul de a fi „mai inteligent şi mai altfel“ decât ceilalţi. Românul vrea să demonstreze şi să fie recunoscut. Dovedeşte spontaneitate şi excelează în improvizaţii creative.
Noi, românii, am făcut o adevărată ştiinţă din a acţiona orbeşte, cu o încredere desăvârşită în „hai să-i dăm drumul şi o să mai vedem ce facem când ajungem acolo“.

Poate fi viitorul nostru previzibil?

„Viitorul se construieşte în sine, nu raportându-se la trecut“, spunea Lucian Boia într-un interviu, referindu-se la neputinţa noastră, a oamenilor, de a învăţa din istorie. Iar Einstein afirma că „Nebunia înseamnă să faci mereu aceleaşi lucru, dar să te aştepţi la rezultate diferite“.
Nedorind să fim consideraţi nebuni şi acceptând că viitorul nu există încă, nu ne rămâne decât să-l construim conform aspiraţiilor noastre, schimbând câte ceva în ceea ce vom face de acum înainte.

Un viitor pe care să-l construim în rolul de actori ai propriei vieţi, aceasta este dorinţa noastră.
Nu vorbim despre un viitor pe care să-l cunoaştem dinainte, pe care să-l putem anticipa. Ci ne referim la încrederea în viitor şi adoptarea unui comportament predictabil de căutare a excelenţei. Încrederea într-un viitor previzibil, prin valorile şi comportamentele asumate.
Încrederea într-un viitor mai bun, pe care nu-l cunoaştem, care nu există încă, dar pe care urmează să-l construim.

Brâncuşi spunea că „lucrurile nu sunt greu de făcut. Ceea ce este cu adevărat dificil este de a ne pune în starea de a le face.“ Să fim de încredere şi să avem un comportament predictabil. Să avem încredere.

Tema acestui concurs este despre excelenta romaneasca – ce putem sa schimbam in mentalitatea noastra de romani pentru a ajunge la excelenta?

Asteptam ideile dumneavoastra, pe mail, pana in data de 27 ianuarie.
Cele mai bune idei vor fi premiate cu cartea Romanii, un viitor previzibil?
Castigatorul concursului va fi anuntat in data de 30 ianuarie.

Castigatoarea concursului este: Gina Miu
Felicitari!

ROMANII, UN VIITOR PREVIZIBIL?
Autor Dorin Bodea

Un proverb romanesc spune ca “adevarul umbla cu capul spart”.

Care este adevarul despre noi romanii?
Care ne sunt resursele, limitarile si aspiratiile?
Care sunt principalele diferente între romani

Iata cateva intrebari la care cautam raspunsuri in cartea “Romanii, un viitor previzibil?”
Lucrarea prezinta caracteristicile culturale ale angajatilor romani si impactul acestora in viata personala si profesionala. Studiul a fost realizat de compania de consultanta si training Result Development pe 1132 romani, marea majoritate fiind angajati, cu studii superioare.

Resursele definitorii ale romanilor: creativitatea, inteligenta, independenta, spiritul de familie, dorinta de schimbare si criticismul sunt puse in umbra de propriile lor limitari: dorinta de putere, tendinta spre barfe, tendinta de a invidia, pasivitatea, fatalismul si resemnarea. Iar viitorul romanilor ni se dezvaluie de propriile aspiratii: perfectionismul, competenta si disciplina, deschiderea spre invatare, colaborarea, siguranta, integritatea.

Lucrarea analizeaza diferenta intre romani si occidentali prin formula “magia onestitatii si mitul inteligentei la romani”. Daca americanii si europenii se considera mai buni decat ceilalti, dar nu si mai inteligenti, romanii se considera atat mai buni, cat si mai inteligenti.
Dorin Bodea identifica doua pericole ale selfului romanesc cauzate de lipsa de incredere si lipsa de predictibilitate, caracteristici culturale esentiale în constructia unui viitor previzibil.

Aceasta lucrare aduce contributii valoroase in domeniul resurselor umane analizand motivatiile si frustrarile angajatilor romani, modalitatile de autoevaluare si evaluare a celorlalti, oportunitatile de schimbare culturala.

Mai multe detalii despre studiu

Regulament concurs
1. Concursul se desfasoara bilunar in perioada 16 ianuarie 2012 – 4 iunie 2012
2. Raspunsurile se vor trimite la adresa office@result.ro
3. Premiul va putea fi ridicat direct de la sediul Result Development din Bucuresti, Bdul Burebista 1, sector 3 sau expediat prin posta catre persoana castigatoare.
4. Castigatorul va fi desemnat de catre echipa Result. Desemnarea castigatorului va fi anuntat in fiecare luni, dupa incheierea concursului.
5. Numele persoanei castigatoare va fi anuntat pe site-ul www.result.ro, linkedIn: grupul AntiMiorita, facebook si twitter.
6. Orice tentativa considerata frauduloasa de catre administratorii site-ului atrage dupa sine anularea oricarui premiu castigat.